Ce ne spune propaganda rusă despre români și ucraineni, despre sârbi, kosovari și bosniaci, cum folosește frica de război ca subiect electoral – o discuție la Prima News, emsiunea „Zona liberă”, cu Ovidiu Nahoi
La peste doi de la războiul la scară largă declanșat de Federația Rusă pe teritoriul Ucrainei, politologul și lectorul universitar Marin Gherman analizează stadiul actual al conflictului, șansele Ucrainei de a rezista în 2024 în contextul unei scăderi semnificative a sprijinului occidental pentru Kiev, principalele narațiuni de propagandă de război și dezinformare precum și impactul general al tuturor elementelor acestui război asupra regiunii extinse, inclusiv România.
Politologul Marin Gherman crede că Rusia își va amplifica narațiunile sale în R. Moldova, iar instaurarea la Chișinău a unor forțe pro-ruse la guvernare și deturnarea cursului european ar însemna izolare pentru R. Moldova.
Războiul din Ucraina demonstrează că trebuie regândite conceptele de securitate. Acum, strategiile de securitate naționale trebuie să prevadă nu doar componenta militară, ci și aspecte economice și sociale
Uniunea Europeană a decissă înceapă discuțiile privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la blocul comunitar. Ungaria a renunţat astfel la dreptul său de veto. Georgia a primit statutul de țară candidată la aderare.
O analiză pentru Recorder de Marin Gherman, directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social.
Studiul „Comunitatea românească din Ucraina în contextul războiului”, citat în cadrul unui podcast realizat de Imold Media.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți în perioada septembrie – 24 noiembrie 2022, jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina declarau că „frecventează serviciile …
Nostalgia față de Uniunea Sovietică este actualmente la un nivel mai scăzut în Ucraina, comparativ Republica Moldova sau cu Republica Belarus, spune Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice …
Politica statului român față de Ucraina în contextul războiului cu Rusia este văzută foarte pozitiv sau pozitiv (43 și respectiv 26%) și doar 4-5% dintre respondenți consideră acțiunile României ca fiind fără niciun impact.
