Deschiderea oficială a negocierilor cu UE aduce pentru Ucraina noi oportunități, dar și provocări uriașe. Care sunt chestiunile cele mai fierbinți pe care Kievul le va avea de rezolvat? Andreea Orosz de la RFI a discutat cu Marin Gherman, director IPSSC, lector în științe politice la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și jurnalist, originar din Cernăuți, care descrie Ucraina ca pe un pește mare, greu de înghițit de UE.
Este un moment foarte important pentru Ucraina. În contextul războiului cu Federația Rusă, care a agresat acest stat, cumva vine să completeze, să umple acest vid și de putere și de simboluri în interiorul societății ucrainene.
Dezlipirea politică, istorică, civilizațională de Rusia urma să fie completată cu ceva. Evenimentul de lansare a acestei proceduri de negocieri este foarte importantă pentru Ucraina.
Dacă răsfoim principalele ziare de la Kiev, dacă privim emisiunile principalelor posturi naționale de televiziune și agențiile de presă, toți spun că Ucraina este la început de drum.
În același timp, mulți se întreabă două lucruri. Prima întrebare este dacă Kievul se va ține de cuvânt și reformele promise în fața Uniunii Europene vor fi realizate și nu mimate. Iar a doua, care este foarte importantă, se referă la cum va reuși Kievul să le facă pe toate în timp ce Ucraina este bombardată de Federația Rusă.
Rep: Cum se anunță aceste negocieri din perspectiva obiectivelor pe care va trebui să le atingă Kievul?
MG: Va fi foarte greu pentru Kiev. Cred că această perioadă de sărbătoare și de sărbătorire se cam încheie și la Kiev și în regiunile ucrainene pentru că urmează o perioadă cu adevărat complicată de restructurare și de modernizare a legislației, a modului de gândire, a modului de gândire, inclusiv a statului.
Desigur că va fi o serie de subiecte sensibile în capitolele de negociere, dar și unele care trebuie neapărat rezolvate. Începem cu justiția, cu drepturile omului, cu situația democratică, chintesența viziunii politice europene și finalizând cu lucruri care nu prea au fost atinse în ultimii 30 de ani în Ucraina, anume achiziții publice, modul de organizare a instituțiilor statului, modul în care sunt cheltuiți banii.
Ucraina încă păstrează rudimente ale sistemului sovietic de organizare publică și de administrație. Se încheie perioada în care Kievul putea să amâne anumite lucruri. Dacă aceste reforme vor fi mimate, nimeni nu o să mai poată acuza un stat că este blocat de Ungaria, de Polonia sau de altcineva. Societatea ucraineană îi va acuza în primul rând pe decidenții politici de la Kiev care nu au reușit să rezolve aceste probleme.
Am încheiat perioada promisiunilor și începe o perioadă în care Kievul trebuie să demonstreze o echilibristică diplomatică, pe de o parte, dar și să se pună pe treabă să rezolve problemele de acasă în acest parcurs.
Rep: Cât timp și-a dat Kievul pentru a trece la aceste reforme?
MG: Kievul are niște termeni fantastici de realizare a acestor reforme. Ei își doreau să înceapă negocierile chiar din această primăvară și să realizeze reformele din iunie, astfel încât se vehiculează 2030, de exemplu, pentru finalizarea tuturor reformelor și aderarea de facto la Uniunea Europeană.
Acest lucru pare a fi utopic din mai multe puncte de vedere. Desigur că și războiul Rusiei este un factor. În plus, oficialii ucraineni încă nu știu cum vor avea de rezolvat o serie de probleme specifice Ucrainei, de exemplu, restructurarea serviciilor de securitate, a instituțiilor care sunt responsabile de securitate, de apărare. Cum să le faci, în contextul în care ai nevoie de stabilitatea lor pentru că ești bombardat de Rusia? De asta avem nevoie de negocieri. Pe de altă parte se pune și întrebarea referitoare la cât de pregătită este Uniunea Europeană pentru a se schimba. Ucraina este un pește foarte mare.
Dacă comparăm Uniunea Europeană cu o balenă, peștele este prea mare pentru Uniunea Europeană. Se discută și în cancelariile europene despre o posibilă modificare a modului în care funcționează Uniunea Europeană, inițial cosmetic, iar apoi mult mai profund. Ucraina este și o provocare pentru Uniunea Europeană din perspectiva resurselor agricole, este un stat cu mare potențial agricol, în perspectiva brațelor de muncă, din perspectiva securității și insecurității cauzate de situația din Ucraina. Multe sunt de rezolvat în cadrul acestor negocieri în Ucraina.
Rep: În ce măsură și cum afectează dezinformarea procesul de aderare?
MG: Dezinformarea este una dintre marile provocări interne în Ucraina. Prin aceste narațiuni subtile lansate mai ales prin rețelele de socializare de către Rusia, prin Telegram sau chiar prin posturi de televiziune, încearcă să îi convingă pe ucraineni că nu este corectă această cale de apropiere de Uniunea Europeană. Orice eșec instituțional al Ucrainei în apropierea de Bruxelles va fi prezentat de Rusia ca fiind o alegere greșită. V-a trebuit Europa, aveți și război și nici nu se întâmplă nimic bun pentru voi! Și asta este o lecție de învățat pentru Kiev, cum să reușească să țină sub control aceste evoluții din domeniul informațional.
Pe de altă parte și Uniunea Europeană este supusă unui atac masiv prin canalele de dezinformare. Rusia va încerca să prezinte acest proiect de extindere a Uniunii Europene, sau cel puțin aceste negocieri, ca fiind o primejdie pentru Uniunea Europeană, după modelul refugiaților ucraineni prezentați în Uniunea Europeană ca niște pericole, ca niște oameni care nu merită să fie ajutați. Sau Ucraina va fi prezentată ca o entitate politică și economică care va aduce război în Uniunea Europeană. Am mai văzut aceste meta narațiuni false, dar ne așteptăm să fie îmbrăcate și prezentate din nou în noi haine hibride în următorii ani, mai ales începând cu 2025. Progresele reale și negocierile reale, despre care vom discuta în termeni mult mai tehnici, vor avea loc în anul 2025 în timpul președinției poloneze la Consiliul Uniunii Europene.
Continuarea discuției pe RFI