Un studiu făcut de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți (IPSSC), între 1 august și 15 septembrie 2024, a cercetat opiniile a 250 de lideri sociali etnici români din Ucraina: profesori, preoți, muzicieni, lideri ai unor organizații. Studiul a fost realizat cu bani de la Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, și se numește „Comunitatea românească din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Barometru social – 2024”, scrie Europa Liberă în articolul „Preoții români din Ucraina vor afilierea la Biserica Ortodoxă Română. Ucraina refuză. Tema, mai sensibilă decât livrarea sistemului Patriot”
Directorul IPSSC, profesorul Marin Gherman, spune pentru Europa Liberă că peste 68% dintre cei 250 de lideri de opinie din comunitatea de români pe care i-au intervievat autorii studiului au spus că merg la bisericile Bisericii Ortodoxe Ucrainene, canonic subordonată Patriarhiei de la Moscova.
„În linii mari, aproape jumătate au spus că n-au nicio legătură politică și canonică cu Moscova. Adică, în linii mari, această comunitate susține că biserica în general este legată cu Moscova, dar nu și în cazul localității și bisericii lor. Adică, ei nu simt această legătură la slujbe”, descrie profesorul părerea interlocurorilor.
Tot el descrie și starea de spirit a preoților români din cele trei zone ale Ucrainei în care sunt etnici români (majoritatea sunt în Regiunea Cernăuți):
„Când vorbim despre preoți, este subliniat un anumit risc, o frică, pe de o parte, de a nu fi exclus din comunitatea religioasă a preoților, a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care ține de Moscova. Pe de altă parte, este și o frică de reacții din partea comunității locale sau din partea autorităților ucrainene. Altfel spus, cumva se blochează acest proces, prin nedorința de a fi expus unor riscuri.”
„Ca un colac de salvare pentru aceste biserici, este acceptată ideea aderării la Biserica Ortodoxă Română”, spune el. Gherman crede că transparența de ambele părți – România și Ucraina – pare să fie singura soluție.
De altfel, studiul realizat în această toamnă arată că 70% dintre cei 250 de lideri ai comunității românești din Ucraina descriu climatul din țara vecină ca unul „al fricii și incertitudinii”.
Autorii studiului i-au întrebat pe cei 250 de subiecți și care cred ei că este efectul schimbării de către Ucraina, a doua oară, în decembrie 2023, a Legii minorităților.
36,5% spun că legea nu schimbă situația de fapt, 30% consideră că a oprit efectele negative ale legilor precedente privind minoritățile, iar aproape 20% afirmă că actul normativ a făcut situația vorbitorilor de limba română și mai dificilă.
În ceea ce privește reticența administrației ucrainene și a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de a accepta deschiderea unor biserici proprii ale Bisericii Ortodoxe Române, directorul Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți spune că ea se explică prin trauma războiului.
„Ucrainenii, decidenții politici ucraineni privesc lumea din jur prin ochelarii lor de război, prin ochelari de Donbas sau de Crimea. Este și o noțiune în științele politice – ochelari etnici. Odată ce au avut o traumă din partea unei vecin, ei se tem să se întâmple ceva bisericesc pe ascuns. Ei văd totul în jur cu reticență și temere, chiar dacă România este un mare sprijin pentru Ucraina în momentul de față”, explică profesorul Marin Gherman.
Studiul poate fi citit AICI:
