„Bucovina neînfrântă. Studii, dialoguri și reflecții de Alexandrina Cernov”, Editura Nicodim Caligraful, Mănăstirea Putna, 2025, 332 pag.
Coordonator, cuvânt înainte: Marin Gherman
Editori: Dorin Popescu, Dorina Popescu, Irina Gherman
Cartea este editată de Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe DumitrescuBușulenga – Maica Benedicta” a Sfintei Mănăstiri Putna, fundație care funcționează cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților; proiect sprijinit de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți.
Citește online pe website-ul bibliotecii „Glasul Bucovinei” – https://bibliotecacernauti.com/…/544-bucovina…
„Acest volum, care face parte din seria „Destin bucovinean”, ne prezintă povestea transformării cuvântului scris într-o armă îndreptată împotriva uitării. Mânuind-o iscusit, regretata Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, născută în fostul județ Hotin, actualmente regiunea Cernăuți și decedată la Putna, a întruchipat Bucovina neînfrântă prin iubirea de neam, prin activitatea științifică, publicistică și multiplele proiecte culturale, iluminând calea spre păstrarea demnității naționale și a conștiinței românești. A fost profesor la Catedra de Limba Română din cadrul Universității din Cernăuți, președinte al Societății pentru Cultura Română „Mihai Eminescu”, redactor-șef al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” și director al Editurii „Alexandru cel Bun”.
…… Această carte reunește studii, articole și dialoguri care reflectă preocupările constante ale neobositei membre de onoare a Academiei Române: soarta românilor bucovineni, rezistența prin cultură, memoria colectivă, importanța învățământului în limba maternă și personalitățile marcante care au contribuit la dezvoltarea spiritualității românești în acest spațiu geopolitic absolut complicat. Textele incluse în acest volum, selectate din vastul patrimoniu intelectual lăsat de autoare, ilustrează diversitatea temelor abordate de-a lungul activității sale: de la interferențele lingvistice și capcanele politice din trecut și prezent la tragedia refugiului și masacrul de la Fântâna Albă, de la evocarea unor personalități-simbol precum Sextil Pușcariu sau Mihai Eminescu la analiza problemelor contemporane ale învățământului în limba română din Ucraina. Alexandrina Cernov a înțeles mai bine decât oricine că în spațiul bucovinean, cultura și limba nu sunt doar mijloace de comunicare, ci fundamentul însuși al existenței naționale. Cuvântul românesc înseamnă existență, viață, iar dispariția acestuia înseamnă uitare…”
Marin Gherman