
Despre planul de pace propus de Trump pentru războiul ruso-ucrainean, la Euronews România.
Cele 28 de puncte reprezintă un amestec specific între propunerile maximaliste ale Rusiei (practic, capitularea Ucrainei) și elementele de care Washingtonul are nevoie pentru a închide rapid acest dosar într-o formă „victorioasă”, în pofida costurilor și riscurilor pe termen lung pentru Europa. Revenim astfel la discuțiile din august a.c., după întâlnirea lui Putin cu Trump în Alaska, și la scenariul înghețării conflictului fără garanții reale de securitate pentru nimeni.
În ciuda acestor discuții și a eforturilor Kievului de a nu fi acuzat că nu își dorește încetarea războiului, planul a semănat noi turbulențe hibride în Ucraina, încercând să creeze diviziuni și clivaje interne (pace – luptă) pe fondul scandalului legat de corupție. Discuțiile vor trece, dar efectele nocive vor rămâne.
Între timp, a început procesul de obișnuire a opiniei publice interne cu orice scenariu posibil. De pildă, fostul ministru ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba (cel care se opunea unui armistițiu prin 2022 pe fondalul succeselor militare ale Kievului), a scris acum pe Facebook că „în diplomație există o regulă — nu poți câștiga la masa negocierilor ceea ce ai pierdut pe câmpul de luptă. Este imposibil, în acest moment, să forțezi Rusia să renunțe la ceva în Sud și în Est, la ceea ce deja controlează” și că „nici anul acesta, nici anul viitor nu trebuie să ne așteptăm la propuneri care ar fi fundamental diferite de cele 28 de puncte. Dacă circumstanțele nu se schimbă în favoarea noastră (iar, deocamdată, așa pare), atunci anul viitor vom pierde și mai mulți oameni și teritorii, iar pe masă se vor afla, mai mult sau mai puțin, aceleași puncte ca și acum. Este crud, dar așa stau lucrurile, din păcate”.
